~Ana-chan~
~Admin~
 Din: Medgidia
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 346
|
|
Thank you all! E placut sa stii ca bucuri pe cineva cand scrii. Am modificat varsta li Lune : in acest capitol are 9 ani
Franturi de trecut
Amalgam incatusat de trairi
~Partea a treia~
Din jurnalul domnisoarei Lune de Montesere[i]
"13.07.2001[i]
Sunt obosita si enervata dupa balul acesta! Mama crede ca totul a mers perfect, dar asta fiindca ea a stat in sala doar in prima parte a balului, nu si in a doua. In prima parte a balului, totul a fost perfect. Eu si mama am discutat cu doamna Laurons si sotul acesteia. Doamna Laurons, care are o fata de broasca la fel ca sotul ei, ne-a propus o afacere, dar nici eu nici mama nu am acceptat. Cand au auzit si-au schimonosit fetele in fel si chip, ca sa para ca nu le vine sa creada, dar defapt ei sunt niste excroci prefacuti. Hmph! Desigur, eu eram in centrul atentiei la bal! Rochia mea de satin verde era lunga si avea un model floral pe alocuri! Eram cea mai frumoasa de la bal! Buclele mele pudrate stralucitor se deosebeau foarte mult de cele ale celorlalte invitate! L-am zarit intr-un colt, langa fereastra pe acel viconte de Chaquenolle. Am intrat in vorba cu el si am fost foarte surprinsa, chiar indignata ca nu este influientat de frumusetea mea! L-am parasit sub pretext ca mama vroia sa ma anunte ceva, si am fost chiar surprinsa cand mama mi-a spus ca vrea sa imi spuna ca ea pleaca de la bal. Sincer, mai mult am fost surprinsa pentru faptul ca s-a intamplat exact ce i-am zis acelui Chaquenolle.
Totusi... dupa ce a plecat mama ce imi vad ochii? Obraznicatura cu o rochie lunga alb cu negru si albastru oribila, cu parul defacut si pieptanat cu prost gust, iar profesoara ei imbracata intr-o rochie alba. Incredibil! M-am dus imediat la profesoara aceea nerespectuoasa si i-am ordonat furioasa sa o duca pe fata inapoi, ca daca nu mama o va concedia , dar profesoara mi-a raspuns calma ca, "oricat ar cauta, doamna de Montesere nu va gasi alta profesoara care sa vrea acest post, deci concedierea ei este aproape imposibila, doamna de Montesere este isteata si stie asta, nu va incerca sa distruga totul doar de dragul unui capriciu nesabuit". Imi venea sa o plesnesc de fata cu toata lumea, dar chiar atunci continua cu un suras siret: "Totusi... ce ar zice doamna de legatura dumneavoastra cu ducele de Montmarteu? Este un tanar incantator nu este asa?" La aceasta intrebare am palit si am inchis gura. Eu si ducele de Montmarteu ave o legatura foarte puternica, ce o tin secreta mamei, deoarece ei nu ii convine acest tanar. I-am raspuns rece ca poate sa faca ce doreste, dar ca nu ma voi amesteca in fata mamei daca va afla. Ea a raspuns calm cu un zambet de triumfatoare calmitate: "Imi asum acest mic risc". Restul balului nu am aruncat nici macar o privire celor doua, dar am asigurat toata lumea ca acea fetita este fiica domnisoarei Belleaure."
Din jurnalul domnisoarei Estella C. Belleaure.
"13.07.2001[i]
Cand Anne s-a dezmeticit de tot dupa lesin, am intrebat-o daca a mai participat vreodata la un bal:mi-a raspuns ca nu. Apoi am intrebat-o daca nu ar vrea sa mearga la balul din seara aceasta, organizat de ziua domnisoarei Lune. Atunci, a facut ochii mari si a murmurat: "Dar domnisoara Belleaure, dumneavoastra nu veti avea necazuri?", "Nu, draga mea. Doamna de Montesere stie foarte bine ca altcineva nu va accepta sa te ingrijeasca, deci eu sunt indispensabila''. "Daca spuneti dumneavoastra..." mai murmura plecand ochii. Apoi am scos din sacosa pe care am adus-o cu mine cateva cutii. Am deschis-o pe prima, una mai mica, iar din ea am scos doi pantofiori negri, cu toc scurt. Culoarea lor era negru, iar tocul si anumite parti aveau un model ce semana cu un gard viu de trandafiri albi, iar ca ornament, aveau cate un trandafir azuriu artificial. Din alta am scos o rochie lunga exact pe masura lui Anne, de satin neagru, cu corset. Corsetul era ornat ca si pantofii cu un model ca gardul viu de trandafiri albi. Partea de sus corsetului avea o mica dantela albastruie, si o panglica de matase albastra in partea dreapta. In locul inimii, era un trandafir azuriu din care cadea o panglica de matase albastra.
Anne a facut ochii mari cand a vazut toate acestea. Eu doar am suras sj i-am spus: "Mai sunt si accesorii, dar intai sa vedem cum iti sta in acestea". Am imbracat-o cu rochita si pantofii, iar apoi am fost uimita cat de bine ii statea in ele. Cand i-am spus ca arata superb a inceput sa planga si sa imi multumeasca. Atunci am imbratisat-o si am linistit-o, i-am spus ca nu e nimic si ca as face-o oricand. Apoi mi-a spus ceva la care nu m-as fi asteptat: ca ii amintesc de mama sa. Nu am putut sa spun decat un multumesc un pic tremurat. Atunci ea s-a ridicat cu o energie molipsitoare si a spus cu un zambet luminos:"Acum sa vedem si accesoriile. Vreau sa te fac mandra si sa stralucesc la bal." Dupa zambetul ei am zambit si eu si am desfacut alta cutie, ce continea manusi negre, cu panglici albastre si acelasi model de trandafiri ca rochia, o panglica speciala pentru par si un material din matase albastra, la fiecare capat cu modelul de trandafiri albi. I-am aranjat panglica in par dupa ce i l-am pieptanat, i-am pus manusile si am aranjat materialul in jurul mijlocului ei. Atunci m-a rugat cu o voce calma: "Ati putea sa imi aduceti un tradafir alb din vaza de pe hol?" Curioasa, i-am implinit dorinta si i-am adus floarea ceruta: si-a prins-o in nodul materialului, astfel nodul nefiind vizibil. "Nodul se vedea un pic prea mult, dar acum nu se vede deloc si am infrumusetat cu un accesoriu natural si clasic, dar frumos". Am fost uimita cat de calm vorbea. Am felicitat-o de idee, apoi cand am vazut ca doamna de Montesere paraseste sala am iesit, iar in drum spre sala de bal i-am spus lui Anne ca nu avem ce sa ne temem de Lune si ca o voi convinge usor.
Am intrat ambele in sala de bal iar Anne, mai timida, a plecat ochii cand a simtit toate privirile atintite asupra ei. Am discutat cu Lune si am obtinut exact ce vroiam, apoi ne-am dus ambele langa o fereastra. Eu ma uitam impreuna cu Anne pe fereastra, pentru a nu baga in seama susotele multimii, dar ne-am intors curioase cand o voce lina ne-a salutat politicos cu un "Buna Seara, domnisoarelor.". Era vicontele de Chaquenolle, imbacat intr-un constum negru cu albastru marin ce ii statea perfect. intr-un cuvant: mai frumos ca niciodata. Am discutat impreuna cu el, si, desi nu imi place sa o spun, a fost exact ca si prima oara cand am discutat cu Anne. La un moment dat a remarcat faptul ca Anne este foarte frumoasa. Anne si-a uat ochii de la fereastra pe care ochii ei au fost atintiti toata convorbirea, apoi multumi timid. El a adaugat pe o voce blanda:"Copiilor le plac trucurile nu este asa?Tie iti plac trucurile, domnisoara Anne?" "Da, domnule de Chaquenolle" "Ei bine iti voi arata unul" spuse el apoi se apleca pana la ea, intinse ambele maini, pe cea dreapta o strecura incetisor printre suviele negre ale lui Anne iar cand o scoase, un trandafir albastru minunat era in mana sa. Incet, ii prinse in par trandafirul, exact langa panglica. Anne zambi usor si multumi cu voce calma.
To Be Continued...
Sa va pun un pic in suspans!
_______________________________________
MRL SI MRG!!! [Stie Moony] ))) :]]]
Imposibil sa uit si de...
OMM si OMH!!!!! [Stie Moony]:]]]]:]]]
|
|
Chaquenolle,Simone Maëlys (iar copy-paste e de maaaare ajutor) si sigur,Anne.
